Propolisul-proprietati si tratamente

     
 Propolisul este o substanta rasinoasa, culeasa de catre albine de pe mugurii unor copaci la care au adaugat secretii glandulare proprii, ce ii confera calitati antibiotice deosebite.




     In functie de locul, si mai precis, de soiul de plante, de unde il culeg albinele, propolisul poate avea culori incepand de la galben deschis si pana la maro inchis.

     Are un gust putin amar-acru, iar la miros este usor dulceag.


     Contine uleiuri vegetale, uleiuri eterice, substante antibiotice (acid benzoic, acid cafeic, galangina), ceara, oligoelemente (fier, cobalt, zinc, mangan).



     In magazinele naturiste acesta se gaseste sub mai multe forme: sub forma de pasta, sub forma de granule masticabile, tinctura, capsule sau pastile masticabile.



      In cazul afectiunilor bucale si a cailor respiratorii, propolisul, pentru o mai buna absorbtie, se utilizeaza sub forma de granule, pastile  masticabile sau tinctura diluata in apa sau ceai, in special ceai de musetel. Acestea, prin faptul ca se dizolva aproape in intregime in gura si sunt absorbite prin mucoasa bucala, au un efect mult mai rapid si local mai puternic decat formele care se dizolva in stomac.



      Capsulele si tinctura sunt mai des folosite in cazul infectiilor gastrice, in refacerea florei microbiene a aparatului digestiv, in bolile uro-genitale.



      Proprietatile propolisului au reintrat in atentia oamenilor, devenind, din ce in ce mai mult, un inlocuitor eficient al antibioticelor farmaceutice. Acesta are efect antibacterian, antiviral, antiparazitar si analgezic. Omoara bacterii precum stafilococi, streptococi, salmonela sau E-coli, virusuri gripale si herpetice, ciuperci si levuri precum Candida Albicans, paraziti ca Trichomonasul care provoaca vaginite si uretrite.







     Utilizarile propolisului



-Infectii cutanate, la dezinfectarea si tratarea ranilor, in acnee, in cazul herpesului simplex (oral), furuncule, dermite, eczeme, psoriazis .In aceste cazuri este indicat sub forma de tinctura sau unguent, stergandu-se, respectiv aplicandu-se zona afectata.



- Probleme stomatologice: in cazul durerilor de dinti de tamponeaza dintele dureros (in jurul lui pe gingie) cu tinctura . Daca este vorba de o carie dureroasa se poate picura o picatura de tinctura exact in cavitatea cariei sau, la fel se tamponeaza zona cu un betisor igienic inmuiat in propolis. Atentie totusi nu trebuie tamponata zona de prea multe ori deoarece se poate rani gingia. Oricum cred ca nici nu este nevoie de aplicat de prea multe ori deoarece isi face efectul destul de rapid. In aceasta situatie acesta are rol de analgezic dar si de dezinfectant al zonei inflamate.



-Probleme ginecologice s-a demonstrat ca poate fi folosit in tratarea Candidei Albicans, a Trichomonasului, a ranii de col uterin, in refacerea florei microbiene vaginale. Se foloseste sub forma de ovule care se gasesc atat la farmacie, cat si la magazinele naturiste, dar si sub forma de tinctura diluata in apa calduta cu care se fac spalaturi.



-Probleme digestive, in caz de diaree care are la baza un aliment alterat, acesta dezinfecteaza si ajuta la refacerea florei microbiene. Este stiut si ca este si antiparazitar.



-Infectii urinare se fac spalaturi cu tinctura diluata sau, pe cale orala se iau capsule.



-Afectiuni ale cailor respiratorii - cel mai cunoscut efect al lui este tratarea acestor afectiuni. Gripe, raceli, faringite, laringite, amigdalite, bronsite, toate acestea pot fi tratate cu propolis sub formele amintite anterior, granule, pastile  masticabile, tinctura. Ultima se poate dizolva  dilua in ceai fierbinte de tei sau musetel, se poate adauga intr-un sirop de lamaie cu miere sau se amesteca  cu miere si se ia cate o lingurita la o ora doua.